Treceți la conținutul principal

Cazul "Artur"


Cazul “Artur” şi exilul românesc. Ion Caraion în documente din Arhiva CNSAS. Ediţie de: Delia Roxana Cornea şi Dumitru Dobre. Cuvânt înainte de: Delia Roxana Cornea. Editura Pro Historia, 2006.
Scriitorul Ion Caraion a ispăşit 11 ani ca deţinut politic. Acesta e lucrul care îmi stăruie în minte în acelaşi timp cu gândul acuzator. Oferindu-i-se libertatea (doar fizică, simt nevoia să adaug imediat), Caraion a făcut pactul cu diavolul, devenind informator al Securităţii. În primă instanţă mi-am spus că nu-l pot acuza pe Caraion. Această angajare a sa în slujba răului îmi părea o slăbiciune umană de înţeles. Însă, citindu-i delaţiunile, am fost îngrozit de excesul de zel de care poetul a dat dovadă. În notele sale, Caraion nu înregistrează sec faptele, ci de multe ori le exagerează, le îngroaşă, le comentează, permiţându-şi chiar să dea sfaturi. Există lucruri atât de ridicole, încât citindu-le aproape că te umflă râsul. Caraion scrie, de exemplu, despre un episod cu Breban, în care romancierul i se laudă Monicăi Lovinescu că: „vin cu maşina mea personală” (p.98). Sau despre Adrian Păunescu: „a fost surprins falsificându-şi bonurile de benzină” (p.177). Sau iată cum încheie o notă despre Nina Cassian: „Ninicuţa îmbătrâneşte urât. Ninicuţa...” (p.187). Dar cele mai dureroase rămân, fireşte, acele note care au făcut mult rău. Caraion dă pe mâna Securităţii jurnalul lui Steinhardt, ca şi pe cel al Ninei Cassian. Despre „prietenii” săi, Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu, Caraion umple pagini întregi. Apoi, dă liste cu persoane care scot manuscrise din ţară, ori cu scriitori care urmau să fie lăudaţi de postul de radio Europa Liberă, ca fiind „valori dacă nu mari, în orice caz reale şi în chip tendenţios persecutate” (p.172).

Postări populare de pe acest blog

Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.


Interviu cu RĂZVAN PETRESCU

Răzvan Petrescu (n. 1956) este prozator, eseist, dramaturg. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1982. După ce profesează opt ani, renunță la medicină pentru a se dedica scrisului. A fost redactor la revistele Cuvîntul şi Amfiteatru, apoi la editurile Litera și Allfa. Din 2004 este redactor la Curtea Veche Publishing. A publicat volumele: Grădina de vară (proză scurtă), Editura Cartea Românească, 1989, premiul Fundaţiei „Liviu Rebreanu“; Eclipsa (proză scurtă), premiul oraşului Târgovişte pentru cea mai bună carte de proză a anului; Într-o după-amiază de vineri (proză scurtă), Editura Cartea Românească, 1997, premiul Cartea Anului la Salonul Naţional de Carte de la Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte a anului şi premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Farsa, Editura Unitext, 1994, premiul UNITER pentru cea mai bună piesă de teatru a anului; Primăvara la bufet, Editura Expansion, 1995, Marele Premiu la Concursul Naţional de Dramaturgie „…