Treceți la conținutul principal

Postări

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.


Postări recente

Primele două capitole din "Trecutul..." au apărut în limba italiană, în revista Orizzonti culturali, în traducerea lui Mauro Barindi

http://www.orizzonticulturali.it/it_interventi_Mauro-Barindi-e-Ciprian-Macesaru.html

Una post-società ai margini della modernità: Ciprian Măceșaru e la Romania dei nostri giorni

(febbraio 2017, anno VII)



Un interviu de Florina Pîrjol (Weekend Adevărul)

Florin PÎRJOL: "Ciprian Măceşaru este un scriitor cunoscut, dar a dat lovitura acum câţiva ani cu un excepţional volum de convorbiri cu criticul literar Dan C. Mihăilescu. La zece ani după momentul debutului, Ciprian Măceşaru e deja un nume important pe scena literară autohtonă. Poet, prozator, jurnalist cultural, dar şi toboşar în câteva trupe cunoscute, Ciprian Măceşaru e un intelectual viu şi proaspăt, curios, mare iubitor de literatură, pe scurt, unul dintre acei oameni pe care nu-i poţi vedea altfel decât în mijlocul cărţilor. A fost de acord sa stea de vorbă cu noi despre proiectele sale trecute şi viitoare, despre colaborarea şi prietenia sa cu Dan C. Mihăilescu, dar şi despre cum arată o zi obişnuită din viaţa lui sau despre ce se întâmplă, astăzi, pe scena literară de pe la noi."
Ciprian MĂCEȘARU: "Tindem prea mult să redăm şi reuşim prea puţin să fim cu adevărat creatori, de unde un aer ba monoton, ba de bun meşteşug, deci nu mai mult, care străbate în general …

"din noapte se adună pădurea..."

din noapte se adună pădurea
în camera mea, se odihnește,
un tremur străbate pereții,
un frison, chioșcul de presă are
botnița pusă, vânzătorul se apropie
târșâind un picior, geamul e rece
și fruntea devine lichidă, privesc și
în oase mi-ajunge umbra pădurii.

Mauro Barindi: Una post-società ai margini della modernità: Ciprian Măceșaru e la Romania dei nostri giorni

Affresco tragicomico, e verosimile, della vasta Romania di provincia, nascosta e sprofondata nelle viscere del tessuto sociale lontano dal baluginio e dalla frenesia delle grandi città, Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta (Cartea Românească, Bucarest 2016, pp. 138), agile romanzo di Ciprian Măceșaru, classe 1976, diverte e stupisce facendo abbozzare sulle labbra del lettore sorrisi dal gusto tra l’amaro e l’agrodolce, facendogli provare sentimenti tra l’indignazione e l’incredulità, calandolo in situazioni surrealiste e altre spietatamente reali.
Ambientato in un immaginario e apocalittico villaggio, Strâmbeni – e già il nome evoca, suggerisce che vi è insito qualcosa di «strambo» –, popolato da una variegata e variopinta fauna umana, che un regista visionario alla Fellini avrebbe sfruttato (o potrebbe sfruttare) per girare un «Amarcord» attuale tutto romeno, l’autore passa in rassegna i «nuovi mostri» di una post-società incarnita in schemi comportamentali e mentali che sono,…

Două poeme traduse în italiană de Gabriela Lungu

"Preghiera"

Sul tardi
l’animale
rientra
nella sua tana,
si toglie le scarpe
si siede
a tavola
inventa
un dio
una preghiera, va a letto,
fa un bel sogno.
Il giorno dopo
molto presto,
l’animale
si sveglia,
si siede
a tavola,
inventa
un dio,
una preghiera,
si alza,
si mette le scarpe
e va via.
"Rugăciune"
Târziu,
animalul
se-ntoarce
în vizuină,
se descalță,
se așază
la masă,
inventează
un zeu,
o rugăciune,
se culcă,
visează
frumos.
A doua zi,
foarte devreme,
animalul
se trezește,
se așază
la masă,
inventează
un zeu,
o rugăciune,
se ridică,
se-ncalță
și pleacă.
"Con le migliori intenzioni”
L'inverno ci ha svuotato le strade,
né la mente né il cuore
non hanno più memoria,
l'istante presente è tutto ciò che conta.
Avremo un carcere solo nostro,
un carcere come una luna di miele,
ci divoreremo con le migliori intenzioni.
Mille intenzioni ci tortureranno la fantasia,
stringeremo i pugni uno accanto all'altro
finché si riempirà la stanza tutta.
Germoglieremo come…

Mircea Pricăjan, în revista Familia (februarie 2017), despre "Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta"