Treceți la conținutul principal

“On air” with the Romanian writer Ciprian Măceșaru



Ingrid Marc mi-a luat un interviu pentru blogul Neuroteen (interviul a fost tradus în limba engleză de Teodora Leon). Vorbesc în el despre literatura română actuală și despre cea de dinainte de '90, despre influența televizorului, despre ce-aș face dacă aș fi ministru al culturii  (☺) despre cât se scrie, cât se citește, despre atracția unora dintre intelectuali către extremism, despre un dorit Premiu Nobel pentru Literatură acordat unui român și despre altele.

Excerpt: "the communist regime (fraudulently established, let us say it again and again) was a heavy blow given to literature, but even under those circumstances, despite the harsh censorship, several beautiful books emerged in Romania, some of them quite exceptional: Visul (Mircea Cărtărescu), Zenobia (Gellu Naum), Manualul întâmplărilor (Ştefan Agopian), Rebarbor (Alexandru Monciu-Sudinski), Grădina de vară (Răzvan Petrescu), Tangoul memoriei (George Cuşnarencu), Iarna bărbaţilor (Ştefan Bănulescu),Proiecte de trecut (Ana Blandiana), Caravana cinematografică şi Trenul de noapte (Ioan Groşan), Octombrie, ora opt (Norman Manea), Şoarecele B şi alte povestiri (Ion D. Sîrbu)… The poetry volumes, written by Mircea Ivănescu, Nichita Stănescu, Mircea Cărtărescu, Marin Sorescu… Cartea cu Apolodor by Gellu Naum, a jewel of the literature for children… and others. During those dark times, when the socialist realism set the tone and voice, publishing such books really meant something".

5 decembrie 2016

Postări populare de pe acest blog

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.


Jurnal spaniol

2004
14 august. Madrid. Aeropuerto de Barajas. Prima bucată de pământ străin pe care calc. Zeci de coloşi înaripaţi sclipesc în soare, unii încremeniți la sol, docili, alții furioși, decolând sau aterizând, sfârtecând aerul și urlând asurzitor. Sunt foarte emoționat. Diseară vom lua trenul spre Barcelona. 15 august. Barcelona. Oricât ai vrea să reacționezi invers față de gloată, primul lucru pe care vrei să-l vezi când ajungi aici este Sagrada Familia. Ieșim de la metrou chiar lângă impunătoarea catedrală. Gaudí a căutat să folosească în opera asta tot ce a învățat; rezultatul (atât cât înseamnă el acum): un amestec bizar de modele ornamentale naturale și elemente ale stilului neogotic și manierist, o construcție înspăimântatoare prin forța geniului, dar nereușită prin “ghiveciul” arhitectural pe care îl propune. Orașul e magic. Un fel de cetate ideală, cu munte, mare, vechi și nou, un animal bizar, fascinant, frumos colorat, vesel, mândru și mai ales nespus de îndrăzneț. Privesc în jur,…

Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…