Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta Editura Paralela 45

două - trei vorbe _ 2

Celălalt peşte , Ioan Moldovan, Editura Paralela 45, 2005 - "cu greu m-am smuls şi cu pulpe de pământ m-am cărat", "despre melancolia de a nu lăsa urme", "mâna mea e mâna mamei/ dar nu prea văd bine", "şi-n rest toată vara asta spre bătrâneţe mi-am petrecut-o", "Vorbeam despre vii şi cum mor şi apoi hop nunta/ stăteam cu finul şi lăudam senzualitatea uneia alteia/ o, laude întristate", "Dinţii care se prăpădesc şi-ţi lasă puţin nisip în gură/ ca o patrie înfricoşată/ muzicile fiilor de neîncăput în coşul pieptului bătrân/ de mamă ori de tată/ şi pregătirile, pregătirile/ tăind firele, albind privirile/ albind privirile", "m-am enervat într-o sâmbătă la unu fix", "Gata să adorm sub merii care nu mai înnebunesc", "Îmi mângâi urechile clăpăuge şi/ o clipă am impresia că am luat între mâini capul tatălui meu/ acum mort şi mort de multă vreme/ şi-n timp ce el surâde îngăduitor eu nu ştiu cum să ies/ din a...

Fără titlu

Foarte tânărul (n. 1982) Cosmin Perţa a dat în Fără titlu (Editura Paralela 45, Colecţia Avanpost, 2011) poate cel mai bun volum al său de poezie. Perţa face o figură aparte în rândul tinerei generaţii de scriitori. Vine cu o sensibilitate uşor retro, cu o delicateţe mereu afirmată, cu o cuminţenie care, atunci când nu înmoaie prea tare textul, reuşeşte să emoţioneze. Sunt multe poeme frumoase în această carte. Poem de spus e unul dintre ele. Iată prima strofă: „Ce mă împresoară pe mine acum este labilitatea./ Sunt un bărbat bun, fac ce pot,/ Vreau să fac şi mai mult./ De multe ori pântecul meu recită poeme absconse/ Pe care le reproduc cu fidelitate, în absenţa inimii mele.” Păcat că în unele dintre texte apar cuvinte demult scoase din instrumentarul literaturii de azi. Câteva exemple: jeleşte, dalbă, căinţă, bolit, izbăvire, nemărginirea ş.a.

Pentru buna întrebuințare a timpului

Radu Petrescu (1927-1982), scriitor important, reprezentant, alături de Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Alexandru George și Tudor Țopa, al Școlii de la Târgoviște, autor al unuia dintre cele mai reușite romane românești: Matei Iliescu ; dar și al unei substanțiale cărți de eseuri – Meteorologia lecturii ; precum și al unui jurnal impresionant (1944-1982), dar care până în prezent nu a fost publicat integral. Ultimul volum din acest jurnal a apărut anul trecut la editura Paralela 45 (unde, de fapt, e pe cale să fie publicată întreaga operă a autorului), se numește Pentru buna întrebuințare a timpului și acoperă perioada 1971-1976. Un mare pasionat de Vergiliu și de Dante, dar mai ales de Stendhal, Radu Petrescu resimte clasicismul ca pe o obligatorie matcă a creaților sale, de unde, însă, are ambiția de a se ridica deasupra epocii în care trăiește, de a aduce ceva cu totul nou în arta prozei (nu doar românești). Permanent nemulțumit de orbirea contemporanilor săi, car...

Singurul locuitor

--> Înainte de a fi dramaturg (de mare succes interna ţ ional), Vi ş niec este poet. Totul în literatura sa pleacă dintr-o miraculoasă inventivitate lirică. „Treptat, fără să-mi dau seama, poezia mea s-a transformat în teatru, a fost aspirată de piesele mele, s-a topit în replicile personajelor mele…”, spune autorul în scurtul text cu care î ş i prefa ţ ează antologia de poezie apărută (în 2004) la Editura Paralela 45: Ora ş ul cu un singur locuitor . Poezia s-a topit în piesele de teatru a ş a cum se tope ş te untul pe o felie fierb inte de pâine. Pare să nu mai fie, dar, de fapt, ea dă gustul. Poezia lui Vi ş niec pleacă din avangardism, însă ia de aici doar hohotul, doar o anumită voio ş ie a discursului, nu cade în exagerare, în absurdul îngro ş at la extrem. Trece apoi tiptil prin sensibilitatea ş aizeci ş tilor, pentru ca în final să se instaleze confortabil în rândul primilor optzeci ş ti, chiar dacă va face întotdeauna o figură aparte în cadrul acestei genera ţ ...