CIPRIAN MĂCEȘARU

Din cuprins:  Michal Šanda , excelent poet ceh, prezentat și tradus de  Mircea Dan Duta , proză (un fragment din romanul în lucru) de Anca Maria Mosora ( Anca Dumitru ) și  Simona Preda , cronici de carte (Raluca Goleșteanu despre "Românii în goana după happy-end", de Bogumił Luft,  Editura Polirom ;  Constantin Piştea  despre "Cazul  Eduard Einstein", de Laurent Seksik, Ed. Pandora M; Ciprian Măceșaru despre "Stații", de  Corina Bernic , Ed. Pandora M), materiale despre cărți de la Editura  Humanitas ,  Editura RAO , Editura frACTalia,  Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi  și despre opera în concert La Favorita (Donizetti), cu Ruxandra Donose în rolul Leonorei. Dacă nu vă numărați printre abonații revistei Accente și ați dori să primiți revista prin e-mail, în format pdf, vă rog să-mi trimiteți un mail pe ciprian.macesaru@revaccente.ro, scriind la subiect: ma abonez. Mulțumesc!

Un fragment din jurnalul meu în rubrica "Olografe" de pe site-ul lui Constantin Piștea: http://constantinpistea.ro/ciprian-macesaru-fragment-de-jurnal/

Revista ACCENTE nr. 22 (PDF)

http://oradecluj.oradestiri.ro/n-o-sa-fiu-decat-macesaru-asta-e-situatia-interviu-cu-scriitorul-ciprian-macesaru/#.U-nrcUh4Lxg

"Un roman frumos, scurt, dar frumos. Cu dialoguri intense, fără înflorituri. Cu multe lucruri spuse printre rânduri, cinematografic, şi cu un capitol 11 (experimental, aş zice), pe care l-am recitit de două ori: este construit din numai patru fraze, iar una dintre ele, deşi se întinde pe vreo cinci pagini, are, poate, cel mai bun ritm din toată cartea." http://constantinpistea.wordpress.com/2014/04/30/portbagaj-ciprian-macesaru/ 

Constantin Piștea, căruia țin să-i mulțumesc, scrie pe blogul său ( http://constantinpistea.wordpress.com/tag/ciprian-macesaru/ ) despre „Superhero”: „ Scriitor ratat, tată beţiv, soţie lesbiană. Debut ok . [...] În sensul eşecului, foarte frumos mi s-a părut finalul romanului. O amintire din copilăria lui Paul, când acesta, după o zi la zăpadă cu tatăl său, este nevoit să treacă pe la cârciumă, unde se-ntâmplă ce ştie mai bine tata să facă („a mai golit câteva păhărele”). Târziu, la plecarea spre casă, tatăl abia mai merge. „L-am ajutat să se ridice. I-am dat căciula care zburase la vreo doi metri de el. Înjura. De-acum era nerăbdător să ajungă cât mai repede acasă. Avea chef de scandal. O lumină galbenă urina peste albul zăpezii. Strada era pustie. Am încercat să-l iau de mână, dar tata şi-a strâns pumnul. Şi aşa a rămas.” [...] Aş citi o continuare a romanului, cu relaţia dintre Paul şi Alexandru, şi pentru a afla ce se mai întâmplă între Paul şi soţia lui, d...