Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie, 2010

Blues pentru cai verzi

-->Letiția Ilea (n. 1967, Cluj-Napoca) este o poetă excelentă, dar despre care nu se prea vorbește, în ciuda faptului că este câștigătoarea multor premii literare (inclusiv a unuia francez – premiul Jean Malrieu –, în 2007). În Blues pentru cai verzi (Editura Cartea Românească, 2010), autoarea pare dezarmată în fața fatalității vieții. Aproape toate textele ei sunt de-o tristețe care apasă greu pe umerii cititorului. Iată: „debarasează-mă de iluzie”; „vrăbiile au înghițit ultimele firimituri/ ce-mi arătau drumul”; „[…] durerea ce mă sfâșie/ în fiece clipă”; „m-am părăsit/ pe peronul de noapte al singurătății”; „viața mea un urlet de câine/ spre lună în noaptea anului nou”; „aș porni chiar acum/ dar nicăieri nimeni nu mă așteaptă”; „eu am deprins doar plânsul nu și mersul”; „[…] viața noastră/ un maidan nenorocit”; „cămașa asta de sârmă ghimpată/ pe care nu mai pot s-o dezbrac”; „pășesc tot mai greu”; „respir cu greu în bolul cu apă”; „încet te pătrunde frisonul nopții/ certitudine…

De vorbă cu Cezara

Mă uit cu Cezara la nişte poze cu Raymond Carver, scriitorul ei preferat. Nu înţeleg cum de un autor cu un puternic simţ al ridicolului poate să fie atât de afectat în faţa aparatului foto. Cu capul în palme, cu mâinile încrucişate pe genunchi, cu o mână ţinută în dreptul feţei, de fiecare dată e artificial, îngrozitor de artificial, ceea ce nu pot spune despre literatura lui. Nu ştiu cum s-a născut moda asta cu poza care trebuie să te livreze lumii dând pe dinafară de genialitate. Poate de la celebra fotografie în care Einstein apare cu părul vâlvoi şi cu limba scoasă. Ăsta e exemplul cel mai accesibil, dar cred că aş putea aminti şi un Schopenhauer la fel de zbârlit, dar cu o privire crâncenă, de lunatic, departe de atitudinea ludică a lui Einstein. Filosoful face pe geniul care suferă, fizicianul – pe clovnul genial. Carver vrea să pară doar genial. Nu-i iese. Nu e suficient de extravagant. Extravagant am spus? Mi-au ţâşnit în minte figurile lui Dali şi Warhol. Doar primul avea gen…

noua poezie basarabeană

Anul trecut, la editura ICR, Dumitru Crudu a publicat antologia: Noua poezie basarabeană. Cartea aceasta, dedicată de Crudu „lui Valeriu Boboc, ucis în bătaie de polițiști în evenimentele din aprilie 2009, și tuturor tinerilor care au fost torturați de poliție în beciurile din Chișinău”, era mai mult decât necesară. Avem dintr-o dată un foarte interesant tablou al poeziei tinere de dincolo de Prut. Dacă poeții mai vechi nu erau, cu puține excepții, menționați de criticii din România, pe motiv că practică un gen demodat, că sunt, așadar, anacronici, iată că noii poeți nu doar că sunt la zi cu evoluția poeziei române, dar în anumite cazuri se arată chiar inovatori. Din păcate, unii dintre ei deja ne-au părăsit. Este cazul remarcabilei Steliana Grama (1974-2006) și al lui Leo Hristov (1974-2000). Este clar că Basarabia are în momentul de față o valorosă generație de tineri poeți, din care se evidențiază nume precum Iulian Fruntașu, Mihail și Alexandru Vakulovski, Ștefan Baștovoi, Adrian …

Singurul locuitor

-->Înainte de a fi dramaturg (de mare succes internaţional), Vişniec este poet. Totul în literatura sa pleacă dintr-o miraculoasă inventivitate lirică. „Treptat, fără să-mi dau seama, poezia mea s-a transformat în teatru, a fost aspirată de piesele mele, s-a topit în replicile personajelor mele…”, spune autorul în scurtul text cu care îşi prefaţează antologia de poezie apărută (în 2004) la Editura Paralela 45: Oraşul cu un singur locuitor. Poezia s-a topit în piesele de teatru aşa cum se topeşte untul pe o felie fierbinte de pâine. Pare să nu mai fie, dar, de fapt, ea dă gustul.
Poezia lui Vişniec pleacă din avangardism, însă ia de aici doar hohotul, doar o anumită voioşie a discursului, nu cade în exagerare, în absurdul îngroşat la extrem. Trece apoi tiptil prin sensibilitatea şaizeciştilor, pentru ca în final să se instaleze confortabil în rândul primilor optzecişti, chiar dacă va face întotdeauna o figură aparte în cadrul acestei generaţii. Cam acestea sunt liniile care compun d…