Foarte tânărul (n. 1982) Cosmin Perţa a dat în Fără titlu (Editura Paralela 45, Colecţia Avanpost, 2011) poate cel mai bun volum al său de poezie. Perţa face o figură aparte în rândul tinerei generaţii de scriitori. Vine cu o sensibilitate uşor retro, cu o delicateţe mereu afirmată, cu o cuminţenie care, atunci când nu înmoaie prea tare textul, reuşeşte să emoţioneze. Sunt multe poeme frumoase în această carte. Poem de spus e unul dintre ele. Iată prima strofă: „Ce mă împresoară pe mine acum este labilitatea./ Sunt un bărbat bun, fac ce pot,/ Vreau să fac şi mai mult./ De multe ori pântecul meu recită poeme absconse/ Pe care le reproduc cu fidelitate, în absenţa inimii mele.” Păcat că în unele dintre texte apar cuvinte demult scoase din instrumentarul literaturii de azi. Câteva exemple: jeleşte, dalbă, căinţă, bolit, izbăvire, nemărginirea ş.a.