CIPRIAN MĂCEȘARU

Un fragment din jurnalul meu în rubrica "Olografe" de pe site-ul lui Constantin Piștea: http://constantinpistea.ro/ciprian-macesaru-fragment-de-jurnal/

Sâmbătă, 12 mai. Galaţi. Hotelul Vega, unde suntem cazaţi, este situat lângă Dunăre, între două clădiri emblematice ale oraşului: Palatul Navigaţiei (arh. Petre Antonescu) şi biserica fortificată „Precista”, datând din secolul al XVII-lea, din timpul domniei lui Vasile Lupu. De la statuia lui I. C. Brătianu (opera lui Oscar Spaethe) traversăm strada şi coborâm pe faleză. Terase. Muzici orientale. Băieți musculoși, femei frumoase. Artă: sculpturi metalice, unele mişto. „Fisiune” (1976), de Nicolae Şaptefraţi. „Septenarius”, de Ingo Glass (îmi place mult; are ceva dintr-o catedrală gotică, dar e în ea şi mult Alexander Calder). „Tentativă”, de Constantin Popovici (o pasăre care nu a reuşit să se ridice în aer). „Amfiteatru” (1976), de Mihai Istudor. „Ecran” (1976), de Dan Covătaru. „Confluenţe” (1976), de Manuela Siclodi, o sculptură care aminteşte de lucrările lui Dalí sau Max Ernst. „Evoluţie” (1976), de Crişan Bela. „Fructul soarelui” (1977), de Geo...

2004 14 august. Madrid. Aeropuerto de Barajas . Prima bucată de pământ străin pe care calc . Zeci de coloşi înaripaţi sclipesc în soare, unii încremeniți la sol, docili, alții furioși, decolând sau aterizând, sfârtecând aerul și urlând asurzitor. Sunt foarte emoționat. Diseară vom lua trenul spre Barcelona. 15 august. Barcelona. Oricât ai vrea să reacționezi invers față de gloată, primul lucru pe care vrei să-l vezi când ajungi aici este Sagrada Familia . Ieșim de la metrou chiar lângă impunătoarea catedrală. Gaudí a căutat să folosească în opera asta tot ce a învățat; rezultatul (atât cât înseamnă el acum): un amestec bizar de modele ornamentale naturale și elemente ale stilului neogotic și manierist, o construcție înspăimântatoare prin forța geniului, dar nereușită prin “ghiveciul” arhitectural pe care îl propune. Orașul e magic. Un fel de cetate ideală, cu munte, mare, vechi și nou, un animal bizar, fascinant, frumos colorat, vesel, mândru și mai ales nespus de îndră...

* S ă - ţ i impui forma, s ă te faci vizibil, s ă evadezi din vertijul general, s ă devii, adic ă , mai puternic decât for ţ a care vrea s ă te surpe, s ă te construie ş ti, s ă te ridici mai repede decât poate haosul s ă te strice, s ă ai o vitez ă în plus. * De ce oare încearcă unii oameni să transforme credința, din mister în doctrină?! Dincolo de mister, credința, supusă exclusiv principiilor rațiunii, nu poate exista decât ca vanitate. * M ă întristeaz ă momentele când gândurile îmi sunt acaparate de lumea obiectiv ă , de banalul cotidian, în defavoarea, a ș adar, lumii subiective. Asta arat ă c ă în metafizica mea, în interiorul meu au fost aruncate ni ș te ancore ale realit ă ț ii obiective. E ca o corupere a spiritului, ca o murd ă rire a lui. Nu po ț i tr ă i f ă r ă s ă interac ț ionezi cu lumea obiectiv ă (poate doar un ascet reu ș e ș te asta), îns ă problema e de a nu-i permite cotidianului s ă dilueze substan ț a ta intim ă . * Poate fi di...