Treceți la conținutul principal

La Târgul Gaudeamus - vineri, sâmbătă, duminică - și în Coyote Cafe - duminică


Robert Şerban, Mihail Gălăţanu, Ciprian Măceşaru


Vineri am vorbit la standul editurii All despre Critica raţiunii inutile şi insuficiente (Jemapel & Jemanfu), o carte de-un umor nebun.
Sâmbătă mi-am lansat noul volum de poezie, Străzi interioare (Editura Brumar). M-am bucurat să-i văd în public pe scriitorii Doina Jela, Alexandru Ecovoiu, Andrei Călăraş şi Alexandru Răduţ, pe pictorul Francisc Chiuariu şi pe câţiva dintre prietenii mei. Mihail Gălăţanu şi Robert Şerban au vorbit despre carte. Le mulţumesc celor care au fost prezenţi!
Duminică am realizat un interviu cu Matei Vişniec. A ieşit foarte bine. Abia aştept să-l văd tipărit în următorul număr al Accentului Cultural.
Iată care e recolta din aceste ultime trei zile ale Târgului:
* de la Editura Litera - Muriel Spark, Departe de Kensington; Saşa Sokolov, Şcoală pentru proşti; Viorel Zaicu, Întoarcerea;
* de la Editura Herg Benet - Gabriel Andronache, Ich bin ein Berliner; Dan Stanciu, Acte calde într-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea;
* de la Editura Brumar - Bogdan O. Popescu, Aerobiciclete; Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ, Dan Pleşa, Bogdan O. Popescu, Marfă reîncărcată; Medeea Iancu, divina tragedie;
* de la Casa de Editură Max Blecher - Matei Hutopila, Copci; Răzvan Țupa, poetic. cerul din delft și alte corpuri româneşti; Sorin Catarig, Frigul ca remediu pentru bărbaţii singuri;
* de la Editura Vinea - Claudiu Komartin, Păpuşarul;
* de la Editura Cununi de stele - Rabindranath Tagore, Soarele din prima zi; Rabindranath Tagore, Scrisori rupte;
* de la Editura Eminescu - Alexandru Răduţ, Oglinzile timpului;
* de la Editura Paralela 45 - Witold Gombrowicz, Posedaţii.

foto: Mihai Cucu

Duminică seara, de la ora 21 și 15 minute, în Coyote Cafe, Felix Nicolau a vorbit despre Străzi interioare, Alin Olteanu a recitat din carte, iar muzicienii Irinel Anghel & Sorin Romanescu au evocat cu o expresivitate de mare forţă atmosfera din „Manechine”, ciclul din carte pe care i l-am dedicat lui Irinel Anghel. Toate lucrurile astea s-au petrecut în decorul grozav, născut aproape din nimic, al Ralucăi Ghideanu. Le mulţumesc acestor oameni minunaţi!

Irinel Anghel şi Raluca Ghideanu
foto: Mihai Cucu

Postări populare de pe acest blog

Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

Galati, 12, 13 mai 2012

Sâmbătă, 12 mai. Galaţi. Hotelul Vega, unde suntem cazaţi, este situat lângă Dunăre, între două clădiri emblematice ale oraşului: Palatul Navigaţiei (arh. Petre Antonescu) şi biserica fortificată „Precista”, datând din secolul al XVII-lea, din timpul domniei lui Vasile Lupu. De la statuia lui I. C. Brătianu (opera lui Oscar Spaethe) traversăm strada şi coborâm pe faleză. Terase. Muzici orientale. Băieți musculoși, femei frumoase. Artă: sculpturi metalice, unele mişto. „Fisiune” (1976), de Nicolae Şaptefraţi. „Septenarius”, de Ingo Glass (îmi place mult; are ceva dintr-o catedrală gotică, dar e în ea şi mult Alexander Calder). „Tentativă”, de Constantin Popovici (o pasăre care nu a reuşit să se ridice în aer). „Amfiteatru” (1976), de Mihai Istudor. „Ecran” (1976), de Dan Covătaru. „Confluenţe” (1976), de Manuela Siclodi, o sculptură care aminteşte de lucrările lui Dalí sau Max Ernst. „Evoluţie” (1976), de Crişan Bela. „Fructul soarelui” (1977), de George Apostu. Altele sunt…

Grădina desfătărilor

Libertinaj, misticism, grotesc, ezoterism, burlesc, folclor flamand, toate la un loc, iată cât de bizară şi de complexă este opera lui Bosch. Înţelegerea picturii maestrului flamand devine, în aceste condiţii, extrem de dificilă. Variile interpretări existente se bazează, din păcate, şi pe multe speculaţii. Despre lucrările lui Bosch putem spune că au un fond religios, escatologic de multe ori, la care se adaugă (şi aici totul deraiază din convenţional) extrem de complicate simboluri şi elemente fantastice. Paul Philippot, în Pictura flamandă şi renaşterea italiană, aminteşte, cu privire la conţinutul artei lui Bosch, despre un “regres al omului dincolo de conştiinţă”, căruia “îi corespunde [...] animaţia întregii naturi, în care animale, plante şi lucruri participă, prin metamorfoze alarmante, la o viziune demoniacă universală”. Tripticul Grădinii desfătărilor (1504) este, probabil, cea mai discutată dintre operele lui Bosch. Panoul din stânga prezintă Paradisul, cel din dreapta – In…