Treceți la conținutul principal

două - trei vorbe _ 3




înger cu viză de canada
, Diana Manole, Editura Brumar, 2011 - Cartea asta conţine un ciclu extraordinar: Poemele bunicii (pp. 56-70). Păcat că autoarea nu l-a dezvoltat. Putea face din el subiectul unei singure şi foarte bune cărţi. Nu zic, şi până la pagina 56, şi după pagina 70 avem o poezie cu destule merite, dar textele cu bunica sunt pur şi simplu altceva, ceva mult mai bun. Când le dă voie amintirilor să se reverse în pagină, Diana Manole scrie poeme puternice, ample, bine construite. Iată o mostră:

1. Înmormântarea bunicii

Când bunica a murit, îmi venea să râd şi să dansez
până pingelele ar fi prins rădăcini
iar unghiile de la mâini şi de la picioare
mi-ar fi căzut şi ar fi plutit în şanţul plin cu apă
dintre morminte
ca nişte fluturi îmbulzindu-se către ultima floare
grea de polen din Europa de Est.

Când mi-a făcut cu ochiul din poza de pe crucea de marmură
albă
am înţeles c-a venit timpul să te primesc
între picioarele mele
şi-am luat-o la fugă printre neamurile îndoliate
cât am putut de repede
de frică
să nu-mi vadă sângele curgând pe coapsele strânse
în ciorapi negri
cu jartiere din elastic
să nu-mi desluşească gemetele printre vaietele bocitoarei
pe care mama o angajase cu un pol ora
să nu vadă în ochii mei presimţirea sticloasă
a primului orgasm.
- Ai observat ce multă linişte-i pe cer?
Totdeauna am crezut că,
dacă mi-aş ţine respiraţia suficient de mult timp,
aş putea auzi zgomotul pe care-l fac norii tineri
când se fecundează unii pe alţii.

Postări populare de pe acest blog

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.


Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

Interviu cu RĂZVAN PETRESCU

Răzvan Petrescu (n. 1956) este prozator, eseist, dramaturg. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1982. După ce profesează opt ani, renunță la medicină pentru a se dedica scrisului. A fost redactor la revistele Cuvîntul şi Amfiteatru, apoi la editurile Litera și Allfa. Din 2004 este redactor la Curtea Veche Publishing. A publicat volumele: Grădina de vară (proză scurtă), Editura Cartea Românească, 1989, premiul Fundaţiei „Liviu Rebreanu“; Eclipsa (proză scurtă), premiul oraşului Târgovişte pentru cea mai bună carte de proză a anului; Într-o după-amiază de vineri (proză scurtă), Editura Cartea Românească, 1997, premiul Cartea Anului la Salonul Naţional de Carte de la Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte a anului şi premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Farsa, Editura Unitext, 1994, premiul UNITER pentru cea mai bună piesă de teatru a anului; Primăvara la bufet, Editura Expansion, 1995, Marele Premiu la Concursul Naţional de Dramaturgie „…