Treceți la conținutul principal

Prezentat şi tradus în spaniolă de Rafael Pisot

Ciprian Măceşaru (Rumanía, 1976)

Poeta, columnista, autor de reseñas literarias y manager cultural de diferentes revistas rumanas (en las que ha realizado, asimismo, numerosas entrevistas), Ciprian Măceşaru es una de las voces más singulares de la joven poesía rumana.
El canto de los grillos bajo las vías del tren (2007), su poemario de debut, ha sido saludado por la crítica como una poesía “limpia y prometedora”, que inventa metáforas perfectamente comprensibles “no para impresionar al lector sino para hacerse entender”. Repleta de imágenes contundentes, estados de ánimo intensos y demoledores, gran capacidad de síntesis, humor e ironía, su poesía brinda una “extraña elegancia” - deudora tal vez de un discurso intelectualista - que elude cualquier atisbo de indecencia o agresividad.
Cinéfilo y melómano (impetuoso batería del grupo de indie punk Hotel Fetish), Ciprian Măceşaru es también autor del volumen de entrevistas Diálogos frente al espejo (2007), que recoge conversaciones - trufadas de perspicacia, espíritu polémico y “discreta malicia” - con personalidades rumanas de gran calado intelectual.


el dueño de esclavos

mi mente es un camión de bomberos que llega demasiado tarde al lugar del incendio cuando ya no hay nada que salvar mi mente es una plantación de algodón en la que trabajan negros pensamientos mi mente es un latido incontenible una marea continua ábreme por la página que quieras los puentes que dan al mundo se han desmoronado más allá de mí a través del denso vapor se cuelan los matices que marcan la diferencia le lanzo granadas al ojo ciego de la noche intento despertarme...


el temor

cuando conociste el temor, los árboles se escondieron en la tierra, todo el imperio sucumbió, el ejercito fundió sus armaduras en tu sangre... los que no tenían cara te acosaron sin tregua, como ondas sonoras que resuenan en los tímpanos... un torbellino de mercurio se vertió por debajo de tus párpados cansados, por tuberías de asbesto, rumbo al mar del olvido... aplastada por la soledad, como una mariposa bajo una montaña de maletas, le gritaste al cielo y a la hierba, a la carne de los árboles jóvenes... tranvías fantasmas deambularon por la ciudad, el cerebro eléctrico del mundo provocó un cortocircuito en la desnuda órbita de la noche, la hiel brotó de las encías de los ladrillos muertos... sobre los ríos carmesíes del imperio los invasores construyeron grandiosos puentes... había ya tantas salidas, pero todas vigiladas e infranqueables... en la placenta de tus sueños ya no había nada: yacía a tus pies el futuro abortado



(Extraído del poemario El canto de los grillos bajo las vías del tren, Editorial Curtea Veche, Bucarest, 2007).


*** Rafael Pisot, doctor în filologie la Universitatea din Salamanca; master în Metodologia limbii spaniole la aceeaşi universitate. A publicat diverse articole în reviste spaniole de specialitate, precum şi antologia Anei Blandiana, Cosecha de angeles. A publicat la Editura Polirom, în colaborare, Dicţionar spaniol-român de expresii şi locuţiuni (2002) şi Dicţionar român-spaniol de expresii şi locuţiuni (2005). În prezent este profesor la Institutul Cervantes din Bucureşti.

Postări populare de pe acest blog

Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

Galati, 12, 13 mai 2012

Sâmbătă, 12 mai. Galaţi. Hotelul Vega, unde suntem cazaţi, este situat lângă Dunăre, între două clădiri emblematice ale oraşului: Palatul Navigaţiei (arh. Petre Antonescu) şi biserica fortificată „Precista”, datând din secolul al XVII-lea, din timpul domniei lui Vasile Lupu. De la statuia lui I. C. Brătianu (opera lui Oscar Spaethe) traversăm strada şi coborâm pe faleză. Terase. Muzici orientale. Băieți musculoși, femei frumoase. Artă: sculpturi metalice, unele mişto. „Fisiune” (1976), de Nicolae Şaptefraţi. „Septenarius”, de Ingo Glass (îmi place mult; are ceva dintr-o catedrală gotică, dar e în ea şi mult Alexander Calder). „Tentativă”, de Constantin Popovici (o pasăre care nu a reuşit să se ridice în aer). „Amfiteatru” (1976), de Mihai Istudor. „Ecran” (1976), de Dan Covătaru. „Confluenţe” (1976), de Manuela Siclodi, o sculptură care aminteşte de lucrările lui Dalí sau Max Ernst. „Evoluţie” (1976), de Crişan Bela. „Fructul soarelui” (1977), de George Apostu. Altele sunt…

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.