Treceți la conținutul principal

Frida









FRIDA KAHLO

Christina BurrusTraducere de Vasile SavinEditura Univers, 2007


Frida Kahlo a devenit cunoscută în afara Mexicului abia prin anii ’80, dar notorietatea ei a atins apogeul mai ales după lansarea din 2002 a filmului Frida (regia: Julie Taymor; cu Salma Hayek şi Alfred Molina). Născută în 1907, Frida Kahlo, în ciuda poftei sale de viaţă, a avut un destin tragic. În 1925 a suferit un groaznic accident (autobuzul în care se afla a fost izbit de un tramvai; „bara de la coborâre – spune Frida – m-a străpuns aşa cum spada îl străpunge pe taur”). Triplă fractură a coloanei vertebrale, fractură de claviculă, fractură a coastelor trei şi patru, luxaţie la umărul stâng, triplă fractură de bazin, perforarea abdomenului şi bazinului, unsprezece fracturi la gamba dreapta, dislocarea piciorului drept. Uluitor, Frida supravieţuieşte, deşi doctorii erau convinşi că va muri pe masa de operaţie. Cu excepţionala ei putere psihică, cu umorul ei (Morţii îi spunea „Pelona” – Cheala), Frida nu dezarmează, setea ei de viaţă fiind la fel de mare, chiar dacă multă vreme va fi imobilizată la pat. Citeşte foarte mult, pictează. În anul 1929 se căsătoreşte cu marele muralist Diego Rivera. Se vor iubi toată viaţa, în ciuda rupturilor, a faptului că ea nu mai poate avea un copil (deşi încearcă, riscându-şi viaţa, în luna a treia pierde copilul), a aventurilor lui Diego, urmate de aventurile ei lesbiene, dar şi a uneia cu... Troţki (cei doi pictori erau comunişti), ca răzbunare pentru faptul că Diego se culcase cu sora ei, Cristina.

Pictura Fridei amestecă tradiţia culturală a Mexicului cu suprarealismul şi „poartă în ea mesajul durerii”, după cum spune Frida însăşi. Viaţa sa se transformă în pictură, cu tot ce are ea mai tulburător, mai dramatic. Aşadar, principalul subiect al picturii Fridei Kahlo e chiar Frida Kahlo. „Dacă mă pictez, o fac pentru că acesta este subiectul pe care îl cunosc cel mai bine”, spune artista. Tablourile prezintă un ciudat amestec de forţă şi sensibilitate, de duritate şi exuberanţă; aşa cum scria André Breton, „arta Fridei este o bombă legată cu panglică”.






















Foto: NICKOLAS MURAY, Frida on White Bench, New York, 1939


Postări populare de pe acest blog

Primele două capitole din "Trecutul..." au apărut în limba italiană, în revista Orizzonti culturali, în traducerea lui Mauro Barindi

http://www.orizzonticulturali.it/it_interventi_Mauro-Barindi-e-Ciprian-Macesaru.html Una post-società ai margini della modernità: Ciprian Măceșaru e la Romania dei nostri giorni (febbraio 2017, anno VII)

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html Bibliotecă de scriitor Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.

Un interviu de Florina Pîrjol (Weekend Adevărul)

Florin PÎRJOL: " Ciprian Măceşaru este un scriitor cunoscut, dar a dat lovitura acum câţiva ani cu un excepţional volum de convorbiri cu criticul literar Dan C. Mihăilescu. La zece ani după momentul debutului, Ciprian Măceşaru e deja un nume important pe scena literară autohtonă. Poet, prozator, jurnalist cultural, dar şi toboşar în câteva trupe cunoscute, Ciprian Măceşaru e un intelectual viu şi proaspăt, curios, mare iubitor de literatură, pe scurt, unul dintre acei oameni pe care nu-i poţi vedea altfel decât în mijlocul cărţilor. A fost de acord sa stea de vorbă cu noi despre proiectele sale trecute şi viitoare, despre colaborarea şi prietenia sa cu Dan C. Mihăilescu, dar şi despre cum arată o zi obişnuită din viaţa lui sau despre ce se întâmplă, astăzi, pe scena literară de pe la noi."   Ciprian MĂCEȘARU: " Tindem prea mult să redăm şi reuşim prea puţin să fim cu adevărat creatori, de unde un aer ba monoton, ba de bun meşteşug, deci nu mai mult, care străbate în...