Treceți la conținutul principal

Bookfest 2011


Prima zi de Bookfest. Lume puţină. Rău pentru expozanţi, bine pentru vizitatori.
M-am întors acasă cu o pradă consistentă: John Dos Passos, Trilogia SUA * Paralela 42; Julian Barnes, Puls; Alberto Manguel, Istoria lecturii (Editura Nemira); Nicolae Iorga, Scrisori de femei; Nae Ionescu, Drumurile destinului românesc; Antoine Vitkine, Mein Kampf. Istoria unei cărţi (Editura Vremea); Louis-Ferdinand Celine, Convorbiri cu Profesorul Y; William Burroughs, Tărâmurile Vestice şi Ghemul fundăturilor; Leonid Andreev, Nălucile; Radu Petrescu, Prezent şi în acelaşi timp străin. Jurnal 1977-1982 (Editura Paralela 45); Anne Tyler, Busola lui Noe; Jonny Halberg, Potopul (Editura Univers), Petros Malamidis, Cugetări în grădina sacră a mării (Editura Eikon); Ioana Pârvulescu, Lumea ca ziar. A patra putere: CARAGIALE - o carte eveniment, despre care se va scrie enorm, sunt convins (Editura Humanitas). Am auzit că vineri apare un nou volum din jurnalul lui Cărtărescu (Zen. Jurnal 2004-2010). E singura ţintă pe care o mai am la acest târg. Deh, "famelie mare, renumeraţie mică, după buget".

Postări populare de pe acest blog

Primele două capitole din "Trecutul..." au apărut în limba italiană, în revista Orizzonti culturali, în traducerea lui Mauro Barindi

http://www.orizzonticulturali.it/it_interventi_Mauro-Barindi-e-Ciprian-Macesaru.html Una post-società ai margini della modernità: Ciprian Măceșaru e la Romania dei nostri giorni (febbraio 2017, anno VII)

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html Bibliotecă de scriitor Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.

Brauner - Autoportret cu ochiul scos

Premoniţie sau coincidenţă? Influenţat rând pe rând de Cézanne, de expresionism şi de constructiviştii Maxy şi Iancu, Victor Brauner avea să ajungă în final la stilul suprarealist care l-a consacrat. În ciuda faptului că artistul se foloseşte de elemente din mitologiile egipteană şi aztecă, din Cabala, din numerologie, din ocultism..., picturile sale sunt în primul rând rezultatul unor sondări în inconştient, unor eliberări creatoare necontrolate, sunt pure viziuni. De aici şi ambiguitatea lucrărilor. Există la Brauner un ezoterism ludic, liber, o lume în care personajele-totem par a se fi trezit metamorfozate, precum sărmanul Gregor Samsa, în creaturi bizare. "Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adânci izvoare ale neliniştii mele...", scria Brauner într-unul dintre carnetele sale. O astfel de viziune de coşmar se pare că a avut artistul pictând “Autoportret cu ochiul scos” (1931). Peste câţiva ani, în 1938, el chiar îşi pierde un ochi. Înce...