Treceți la conținutul principal

Despre "Superhero" in Ora de Cluj

A scris despre Superhero, in Ora de Cluj (27 aprilie), celebra "terorista" Luciat. Sunt de multa vreme admiratorul ei. Am regretat (alaturi de multi altii) faptul ca a decis sa nu continue activitatea pe blogul ei, dar sunt bucuros ca acum scrie pentru Ora de Cluj. A inteles perfect care e miza romanului meu. Luciat face o analiza echilibrata a romanului, vazand atat partile bune ale cartii, cat si pe cele mai putin reusite. Ii multumesc!
Două fragmente din cronică:
"O citeşti rapid şi, chiar dacă nu rămâi cu mare lucru, n-ai nici un motiv s-o arunci pe pereţi la final. Conţine şi o intrigă interesantă: tânărul ambiţios (lucrează la o editură), departe de a-ţi cerşi simpatia (ca alte personaje asemănătoare din romane recente), se dovedeşte de-a dreptul antipatic până spre final, după ce, ros de invidii de scriitor ratat, fură manuscrisul unui alt autor (memoriile unui bătrân care moare la timp) şi-l publică sub numele lui."
"Referinţele la Kafka, Pynchon, Updike nu sunt făcute ca să-l snobeze pe cititor ci ca să-l facă şi mai “anti” pe erou, care mai mult se laudă că citeşte decât citeşte, iar biblioteca (mereu cumpără cărţi) îi foloseşte mai mult ca decor. Important e că povestea cu manuscrisul furat îţi păstrează curiozitatea până spre final, într-o lectură uşoară şi benignă."
 
http://oradecluj.oradestiri.ro/ce-fac-cucoanele-de-n-au-atatia-copii-2/#.U-notUh4Lxg

 

Postări populare de pe acest blog

Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.


Galati, 12, 13 mai 2012

Sâmbătă, 12 mai. Galaţi. Hotelul Vega, unde suntem cazaţi, este situat lângă Dunăre, între două clădiri emblematice ale oraşului: Palatul Navigaţiei (arh. Petre Antonescu) şi biserica fortificată „Precista”, datând din secolul al XVII-lea, din timpul domniei lui Vasile Lupu. De la statuia lui I. C. Brătianu (opera lui Oscar Spaethe) traversăm strada şi coborâm pe faleză. Terase. Muzici orientale. Băieți musculoși, femei frumoase. Artă: sculpturi metalice, unele mişto. „Fisiune” (1976), de Nicolae Şaptefraţi. „Septenarius”, de Ingo Glass (îmi place mult; are ceva dintr-o catedrală gotică, dar e în ea şi mult Alexander Calder). „Tentativă”, de Constantin Popovici (o pasăre care nu a reuşit să se ridice în aer). „Amfiteatru” (1976), de Mihai Istudor. „Ecran” (1976), de Dan Covătaru. „Confluenţe” (1976), de Manuela Siclodi, o sculptură care aminteşte de lucrările lui Dalí sau Max Ernst. „Evoluţie” (1976), de Crişan Bela. „Fructul soarelui” (1977), de George Apostu. Altele sunt…