Premoniţie sau coincidenţă? Influenţat rând pe rând de Cézanne, de expresionism şi de constructiviştii Maxy şi Iancu, Victor Brauner avea să ajungă în final la stilul suprarealist care l-a consacrat. În ciuda faptului că artistul se foloseşte de elemente din mitologiile egipteană şi aztecă, din Cabala, din numerologie, din ocultism..., picturile sale sunt în primul rând rezultatul unor sondări în inconştient, unor eliberări creatoare necontrolate, sunt pure viziuni. De aici şi ambiguitatea lucrărilor. Există la Brauner un ezoterism ludic, liber, o lume în care personajele-totem par a se fi trezit metamorfozate, precum sărmanul Gregor Samsa, în creaturi bizare. "Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adânci izvoare ale neliniştii mele...", scria Brauner într-unul dintre carnetele sale. O astfel de viziune de coşmar se pare că a avut artistul pictând “Autoportret cu ochiul scos” (1931). Peste câţiva ani, în 1938, el chiar îşi pierde un ochi. Înce...
Ion Mureşan e un personaj pitoresc, jucat (cum bănuiesc unii) sau nu. La "Cafeneaua critică" de miercuri, 12 ianuarie 2011, din Club Control, al cărei invitat a fost, mi-a plăcut să-l văd coborând în firesc orice încercare de exagerare a sensului poeziei sale. Când s-a căutat smulgerea mărturisirii că da, "alcoolul" ascunde în ultimul său volum o dimensiune metafizică, Ion Mureşan a declarat blajin: "Adevărul e că alcoolul îmi face bine". La Ion Mureşan, cârciuma este un spaţiu al confesării. Din acest spaţiu se înalţă o spovedanie cântată de beţivi. În cârciumă se spun adevăruri nemărturisite în altă parte, nici măcar în faţa unui preot.cartea Alcool (Editura Charmides, 2010) reprezintă mult aşteptata revenire a unui mare poet contemporan. Volumul cuprinde multe poeme extraordinare şi se aşază ferm printre titlurile de referinţă ale poeziei române.