Treceți la conținutul principal

Interviu în revista CONTA (nr. 24 / 2016)

A apărut în revista Conta (nr. 24 / 2016) un interviu (pp. 92-99) pe care mi l-a luat Adrian G. Romila, căruia îi mulțumesc. Vorbesc despre rock și intelectuali, despre cum rupeam scaunele din casa părintească, amintesc și de Ştefan Alexandru-Saşa, dragul meu profesor de tobe din Câmpina, dar și poet, despre muzica clasică, despre cărțile mele (jurnalul Focul din tâmplă, romanele Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta, Superhero, Portbagaj, volumul realizat împreună cu Vladimir Tismaneanu și artistul Mihail Coșulețu: Trei sute de ceaușești liliputani; dialogul epistolar cu Dan C. Mihăilescu - vorbesc mult și despre ce înseamnă acest om în viața mea: Despre nerăbdarea de a fi răbdător; amintesc și de antologia Cum iubim - antologie de Genevieve Fieraru - de la Editura Vellant, în care mi-a apărut o foarte scurtă piesă de teatru), despre Revista Accente (Constantin PişteaDoru Căstăian - la tine revin în finalul interviului -, Mircea Dan DutaSorin Mircea!), despre relația mea cu Generația 2000, despre antologia de proză scurtă pe care o pregătesc și despre altele. Lectură plăcută!

Postări populare de pe acest blog

Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.


Galati, 12, 13 mai 2012

Sâmbătă, 12 mai. Galaţi. Hotelul Vega, unde suntem cazaţi, este situat lângă Dunăre, între două clădiri emblematice ale oraşului: Palatul Navigaţiei (arh. Petre Antonescu) şi biserica fortificată „Precista”, datând din secolul al XVII-lea, din timpul domniei lui Vasile Lupu. De la statuia lui I. C. Brătianu (opera lui Oscar Spaethe) traversăm strada şi coborâm pe faleză. Terase. Muzici orientale. Băieți musculoși, femei frumoase. Artă: sculpturi metalice, unele mişto. „Fisiune” (1976), de Nicolae Şaptefraţi. „Septenarius”, de Ingo Glass (îmi place mult; are ceva dintr-o catedrală gotică, dar e în ea şi mult Alexander Calder). „Tentativă”, de Constantin Popovici (o pasăre care nu a reuşit să se ridice în aer). „Amfiteatru” (1976), de Mihai Istudor. „Ecran” (1976), de Dan Covătaru. „Confluenţe” (1976), de Manuela Siclodi, o sculptură care aminteşte de lucrările lui Dalí sau Max Ernst. „Evoluţie” (1976), de Crişan Bela. „Fructul soarelui” (1977), de George Apostu. Altele sunt…