Treceți la conținutul principal

Idei similare


*** „Ce să gândesc despre nivelul intelectual sau orice alt nivel al unei persoane care n-a aflat până acum că un cuvânt se schimbă în funcţie de modul în care este folosit – că până şi cuvântul ”trandafir” poate să-şi piardă parfumul dacă se iveşte în gura unei preţioase cu veleităţi de estet, pe când cuvântul c... (căcat – n.m.) poate fi perfect bine crescut, când este utilizat cu discernământ de cineva conştient de ţelurile sale”, spune Witold Gombrowicz în celebrul său Jurnal. „Vulgarul nu stă în cuvinte, ci în oameni”, spune şi Marin Tarangul în Predici profane. Gombrowiczian de-a dreptul, Sorin Stoica, în Aberaţii de bun-simţ, spune acelaşi lucru: „Poţi vorbi elegant şi detaşat despre defecaţie, la fel cum poţi să fii groaznic de vulgar atunci când încerci să descrii o floare.”
*** În Călinescu – Curs de poezie (ţinut în 1938 la Facultatea de filosofie şi litere din Iaşi), am găsit următoarea frază: “Gesturile pe care le facem în vis sunt absurde, dar nu fără sens. Acolo în vis avem sentimentul hotarât că aşa şi nu altfel trebuie să se petreacă lucrurile”; frază care mi-a amintit pregnant de însemnarea din 19 noiembrie 1937, din jurnalul lui Jeni Acterian. Iată un fragment: “Ne trezim, aci, în ordinea asta a vieţii şi – dacă ne amintim de cealaltă, a visului – o găsim absurdă şi fără sens. Într-atât ni se pare de fără legătură încât o găsim ridicolă şi uităm că atunci când eram în ea, totul era firesc, cu legături, şi trăiam în ea“.

Postări populare de pe acest blog

Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

Galati, 12, 13 mai 2012

Sâmbătă, 12 mai. Galaţi. Hotelul Vega, unde suntem cazaţi, este situat lângă Dunăre, între două clădiri emblematice ale oraşului: Palatul Navigaţiei (arh. Petre Antonescu) şi biserica fortificată „Precista”, datând din secolul al XVII-lea, din timpul domniei lui Vasile Lupu. De la statuia lui I. C. Brătianu (opera lui Oscar Spaethe) traversăm strada şi coborâm pe faleză. Terase. Muzici orientale. Băieți musculoși, femei frumoase. Artă: sculpturi metalice, unele mişto. „Fisiune” (1976), de Nicolae Şaptefraţi. „Septenarius”, de Ingo Glass (îmi place mult; are ceva dintr-o catedrală gotică, dar e în ea şi mult Alexander Calder). „Tentativă”, de Constantin Popovici (o pasăre care nu a reuşit să se ridice în aer). „Amfiteatru” (1976), de Mihai Istudor. „Ecran” (1976), de Dan Covătaru. „Confluenţe” (1976), de Manuela Siclodi, o sculptură care aminteşte de lucrările lui Dalí sau Max Ernst. „Evoluţie” (1976), de Crişan Bela. „Fructul soarelui” (1977), de George Apostu. Altele sunt…

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.