20 de ani de Humanitas! Importanţa pe care a avut-o editura lui Gabriel Liiceanu în cultura noastră după Revoluţia din 1989 nu cred că în viitorul apropiat poate fi egalată de vreo altă editură românească. A existat în rândul cititorilor o fascinaţie greu de descris acum, când entuziasmul s-a mai domolit, când apariţia unor cărţi de Cioran, de E. Ionescu ori de Eliade nu mai înseamnă un act de recuperare aşteptat cu sufletul la gură. Realmente cu sufletul la gură. În ceea ce mă priveşte, pe lângă cărţile autorilor deja amintiţi, n-am să uit cu ce voluptate imensă am citit Nostalgia lui Cărtărescu (desigur, volumul a apărut mai întâi la Cartea Românească, în anul 1989, cu titlul Visul, o variantă incompletă, dar abia ediţia de la Humanitas devine cu adevărat cunoscută), apoi Travesti (să mă ierte domnul Liiceanu, căci am citit cartea asta în timpul programului – pe atunci eram angajat la Humanitas) şi toate celelalte cărţi ale autorului. A mai fost şocul Patapievici. După ce reuşisem să citesc cu dicţionarul limbii române lângă mine Cerul văzut prin lentilă (ediţia de la Nemira), am recitit cartea în ediţia de la Humanitas. Am devorat apoi atât de blamatul volum Politice, o scriere comparabilă prin forţa ideilor, prin stilistică şi prin acel sentiment de disperare faţă de neajunsurile ţării noastre, cu Schimbarea la faţă a României. I-am citit, în sfârşit, pe Monica Lovinescu (ciclul Unde scurte), Andrei Pleşu (Jurnalul de la Tescani, Minima moralia, Pitoresc şi melancolie…), C. Noica (Eseuri de duminică, Jurnal filosofic, Mathesis sau bucuriile simple…), G. Liiceanu (Jurnalul de la Păltiniş, Cearta cu filosofia…), Marin Tarangul (Predici profane), C. Bălăiţă (Nodul gordian), N. Djuvara (Între Orient şi Occident) etc. Recunosc, sunt format în cultura Humanitas şi nu am să mă dezic niciodată de asta. Autorii de mai sus (ca şi mulţi alţii – M. Vulcănescu, V. Ierunca, D. Jela, V. Zografi, P. Creţia, P. Ţuţea, L. Blaga, V.I. Stoichiţă, I. Pârvulescu etc.) m-au influenţat decisiv, mi-au creat o anumită sensibilitate intelectuală, o poziţie etică şi estetică, mi-au insuflat, pentru a folosi un slogan celebru al editurii, bunul gust al libertăţii. Iată că acum, la împlinirea celor 20 de ani de la înfiinţare, editura propune un nou slogan: ai atâtea vieţi câte cărţi ai citit. În acest an aniversar, unii dintre marii autori români contemporani pe care Humanitas îi are în portofoliu vor publica câte o nouă carte. De fapt, trei dintre ei deja au făcut-o: Djuvara (Saga Grădiştenilor), Pleşu (Note, stări, zile) şi Cărtărescu (Frumoasele străine). Urmează, din câte am aflat, un volum de Dan C. Mihăilescu (Cioran şi fascinaţia nebuniei) şi altul de H.-R. Patapievici (Ultimul Culianu).