Treceți la conținutul principal

"Bryan Ruiz" va evolua cu "răbdare" la Festivalul Internațional de Carte și de Literatură “Lumea Cărții” de la Praga, în perioada 14 – 17 mai 2015

  • Adela Greceanu, Răzvan Petrescu, Ciprian Măceșaru, M. Duțescu, Ștefan Ivas, Alexandru Matei sunt invitații Ministerului Culturii, iar Nicolae Rusu și Aida Boldeanu, ai Institutului Cultural Român
  • Poezia va avea un rol special în cadrul manifestărilor literare la standul național

Ministerul Culturii organizează, în perioada 14 – 17 mai 2015, standul național la Târgul Internațional de Carte “Lumea Cărții” de la Praga, unul din cele mai importante evenimente culturale de acest gen din estul Europei.
Participarea continuă a Ministerului Culturii la acest târg internațional de carte a fost încununată în anul 2012 cu statutul de țară invitată de onoare.
Toate evenimentele se vor desfășura la standul național din cadrul Palatului Expozițional din Praga, locul de desfășurare al Târgului.  Invitat de onoare la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Carte și de Literatură de la Praga este Egiptul. Temele principale ale manifestării culturale sunt Fotograful și cartea, Cărțile campioane mondiale pentru tânărul public cititor, Diaspora literară și cehii din lume.

Invitații Ministerului Culturii vor susţine prezentări de carte și lecturi: Ciprian Măceșaru cu proaspătul său volum de poezii, Numele meu este Bryan Ruiz (Next Page, 2015), dar și din volumul de eseistică scris împreună cu Dan C. Mihăilescu, Despre nerăbdarea de a fi răbdător (Humanitas, 2014), Adela Greceanu, din Şi cuvintele sunt o provincie (Cartea Românească, 2014), Ștefan Ivas, din Mila schimbă gustul cărnii (Casa de Editură Max Blecher, 2014), M. Duțescu, din Uranus Park (Polirom, 2014). Invitații Institutului Cultural Român sunt Nicolae Rusu, care va citi din volumul său de proză Șoboloaniada și Aida Boldeanu, poezie, De dragul scaunelor roşii.
Alexandru Matei (critic literar) va fi moderator la evenimentele organizate de către Ministerul Culturii.
Programul complet al evenimentelor românești din cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Praga, ediţia 2015, este următorul:

Joi, 14 mai
De la ora 17:00, lectură de proză  şi prezentare de carte: Nicolae Rusu, Şobolaniada, şi lectură de poezie şi prezentare de carte Ciprian Măceșaru, Numele meu este Bryan Ruiz – translaţie şi moderare: Jiří Našinec, Kryštof Míka și Alexandru Matei, eveniment organizat împreună cu ICR Praga.
De la ora 18:00, vor avea loc două lecturi: Lidia Našincová, din Jáchym Topol şi Roman Ráž, în traducere cehă, şi Aida Boldeanu, poezie, De dragul scaunelor roşii – în cadrul temei "Diaspora literară", eveniment organizat de ICR Praga.

Vineri, 15 mai
De la ora 16:00, lectură de proză şi prezentare de carte: M. Duțescu, Uranus Park –translaţie şi moderare: Jitka Lukešová și Alexandru Matei.
De la ora 17:00, lectură şi prezentare de carte: Ciprian Măceșaru, Despre nerăbdarea de a fi răbdător – translaţie şi moderare: Jitka Lukešová și Alexandru Matei.

Sâmbătă, 16 mai
De la ora 13:00, dezbatere literară cu autorii invitaţi ai Ministerului Culturii și cei ai Institutului Cultural Român – translaţie şi moderare: Libuše Valentová și Alexandru Matei.
De la ora 14.00, lectură de poezie şi prezentare de carte: Adela Greceanu, Şi cuvintele sunt o provincie – translaţie şi moderare: Libuše Valentová și Alexandru Matei.

Duminică, 17 mai
De la ora 13:00, lectură proză şi prezentare de carte: Răzvan Petrescu, Rubato –translaţie şi moderare: Jitka Lukešová și Alexandru Matei;
De la ora 14.00, lectură de poezie și prezentare de carte Ștefan Ivas, Mila schimbă gustul cărnii – translaţie şi moderare: Jitka Lukešová și Alexandru Matei.

Ministerul Culturii mulțumește Institutului Cultural Român Praga pentru sprijinul oferit în organizarea acestui eveniment cultural.

Editurile care au contribuit cu cărți la expoziția de la standul național sunt: Editura Academiei Române, Adenium, Asers, Grupul Editorial Art, Asers, Cartea Copiilor, Casa de Editură Max Blecher, Casa de Pariuri Literare, Cartea Românească, Casa Radio, Corint, Curtea Veche, Editura Muzeelor Literare, Didactica, Gama, Hasefer, Humanitas, Humanitas Fiction, Institutul Cultural Român, Litera, Editura Militară, Editura Muzeelor Literare, Nemira, Paideia, Polirom, Tracus Arte, Univers, Universitatea din Bucureşti, Vivaldi, Vremea. De asemenea, standul național va găzdui o expoziție de design de carte – „Cele mai frumoase cărți din România, 2014”.
Sponsori: Rom Autentic, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești.
Parteneri media: Semne Bune, Literatura de Azi, Bookaholic, Filme Cărți, Agenția de Carte, România Literară, Observator Cultural.
Vă invităm să consultați pagina de Facebook a Ministerului Culturii pentru informații actualizate și fotografii din timpul evenimentelor Târgului Internațional de Carte de la Praga.

 

Postări populare de pe acest blog

Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

Galati, 12, 13 mai 2012

Sâmbătă, 12 mai. Galaţi. Hotelul Vega, unde suntem cazaţi, este situat lângă Dunăre, între două clădiri emblematice ale oraşului: Palatul Navigaţiei (arh. Petre Antonescu) şi biserica fortificată „Precista”, datând din secolul al XVII-lea, din timpul domniei lui Vasile Lupu. De la statuia lui I. C. Brătianu (opera lui Oscar Spaethe) traversăm strada şi coborâm pe faleză. Terase. Muzici orientale. Băieți musculoși, femei frumoase. Artă: sculpturi metalice, unele mişto. „Fisiune” (1976), de Nicolae Şaptefraţi. „Septenarius”, de Ingo Glass (îmi place mult; are ceva dintr-o catedrală gotică, dar e în ea şi mult Alexander Calder). „Tentativă”, de Constantin Popovici (o pasăre care nu a reuşit să se ridice în aer). „Amfiteatru” (1976), de Mihai Istudor. „Ecran” (1976), de Dan Covătaru. „Confluenţe” (1976), de Manuela Siclodi, o sculptură care aminteşte de lucrările lui Dalí sau Max Ernst. „Evoluţie” (1976), de Crişan Bela. „Fructul soarelui” (1977), de George Apostu. Altele sunt…

Grădina desfătărilor

Libertinaj, misticism, grotesc, ezoterism, burlesc, folclor flamand, toate la un loc, iată cât de bizară şi de complexă este opera lui Bosch. Înţelegerea picturii maestrului flamand devine, în aceste condiţii, extrem de dificilă. Variile interpretări existente se bazează, din păcate, şi pe multe speculaţii. Despre lucrările lui Bosch putem spune că au un fond religios, escatologic de multe ori, la care se adaugă (şi aici totul deraiază din convenţional) extrem de complicate simboluri şi elemente fantastice. Paul Philippot, în Pictura flamandă şi renaşterea italiană, aminteşte, cu privire la conţinutul artei lui Bosch, despre un “regres al omului dincolo de conştiinţă”, căruia “îi corespunde [...] animaţia întregii naturi, în care animale, plante şi lucruri participă, prin metamorfoze alarmante, la o viziune demoniacă universală”. Tripticul Grădinii desfătărilor (1504) este, probabil, cea mai discutată dintre operele lui Bosch. Panoul din stânga prezintă Paradisul, cel din dreapta – In…