Ascult
Siouxsie and the Banshees
și mă gândesc
la poarta metalică,
roșie,
ca o poartă
de garnizoană
de
pompieri,
și la soția
mea,
aplecată în
lumina
farurilor,
chinuindu-se
să desfacă lacătul.
Pe roșu-pompieri,
blugi bleumarin.
Eu, la volan,
așteptam, așteptam
privind cu nerușinare.
Soția mea,
tot mai nervoasă,
nu reușea să descuie.
Aș fi putut să
cobor,
aș fi putut s-o
ajut,
dar blugii mulați păreau
doar un strat de vopsea.