Treceți la conținutul principal

Au fost acordate premiile revistei ACCENTE (ediția a III-a)

Câștigătorii PREMIILOR ACCENTE, ediția a III-a
(2014, debut) sunt:
- CRISTINA ANDREI, "Abonatul nu poate fi contactat", Editura Nemira (proză);
- ȘTEFAN IVAS, "mila schimbă gustul cărnii", Casa de Editură Max Blecher (poezie).
Premiile acestei ediții sunt oferite de Odilia Roșianu, căreia îi suntem recunoscători.
JURIUL a fost format din:
Dana Jenaru (Președinte),
Dan-Liviu Boeriu,
Ciprian Măceșaru.
Debuturile luate în calcul pentru Premiile Accente nu sunt neapărat debuturi absolute, ci pot fi doar debuturi într-un anumit gen.
Premiile ACCENTE au două secțiuni: poezie și proză.
Felicitări tuturor celor nominalizați!
POEZIE:
Emanuela Ignățoiu-Sora, "Ingluvii", Editura Charmides;
Ștefan Ivas, "mila schimbă gustul cărnii", Casa de Editură Max Blecher;
Merlich Saia, "Garda de corp", Editura Tracus Arte.
PROZĂ:
Cristina Andrei, "Abonatul nu poate fi contactat", Editura Nemira;
M. Duțescu, "Uranus Park", Editura Polirom;
Radu Găvan, "Exorcizat", Editura Herg Benet.

Etichete:

Postări populare de pe acest blog

Brauner - Autoportret cu ochiul scos

Premoniţie sau coincidenţă? Influenţat rând pe rând de Cézanne, de expresionism şi de constructiviştii Maxy şi Iancu, Victor Brauner avea să ajungă în final la stilul suprarealist care l-a consacrat. În ciuda faptului că artistul se foloseşte de elemente din mitologiile egipteană şi aztecă, din Cabala, din numerologie, din ocultism..., picturile sale sunt în primul rând rezultatul unor sondări în inconştient, unor eliberări creatoare necontrolate, sunt pure viziuni. De aici şi ambiguitatea lucrărilor. Există la Brauner un ezoterism ludic, liber, o lume în care personajele-totem par a se fi trezit metamorfozate, precum sărmanul Gregor Samsa, în creaturi bizare. "Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adânci izvoare ale neliniştii mele...", scria Brauner într-unul dintre carnetele sale. O astfel de viziune de coşmar se pare că a avut artistul pictând “Autoportret cu ochiul scos” (1931). Peste câţiva ani, în 1938, el chiar îşi pierde un ochi. Înce...
Citiți mai multe

Grădina desfătărilor

Libertinaj, misticism, grotesc, ezoterism, burlesc, folclor fl a mand, toate la un loc, iată cât de bizară şi de complexă este opera lui Bosch. Înţelegerea picturii maestrului flamand devine, în aceste condiţii, extrem de dificilă. Variile interpretări existente se bazează, din păcate, şi pe multe speculaţii. Despre lucrările lui Bosch putem spune că au un fond religios, escatologic de multe ori, la care se adaugă (şi aici totul deraiază din convenţional) extrem de complicate simboluri şi elemente fantastice. Paul Philippot, în Pictura flamandă şi renaşterea italiană , aminteşte, cu privire la conţinutul artei lui Bosch, despre un “regres al omului dincolo de conştiinţă”, căruia “îi corespunde [...] animaţia întregii naturi, în care animale, plante şi lucruri participă, prin metamorfoze alarmante, la o viziune demoniacă universală”. Tripticul Grădinii desfătărilor (1504) este, probabil, cea mai discutat ă dintre operele lui Bosch. Panoul din stânga prezintă Paradisul, cel din dreap...
Citiți mai multe

Primele două capitole din "Trecutul..." au apărut în limba italiană, în revista Orizzonti culturali, în traducerea lui Mauro Barindi

http://www.orizzonticulturali.it/it_interventi_Mauro-Barindi-e-Ciprian-Macesaru.html Una post-società ai margini della modernità: Ciprian Măceșaru e la Romania dei nostri giorni (febbraio 2017, anno VII)
Citiți mai multe