Treceți la conținutul principal

Tudorel Urian despre "Roşu pentru pietoni"

Tudor Urian a scris despre "Roşu pentru pietoni" în revista Acolada. Îi mulţumesc!

Un fragment:
"Diferenţa dintre poezia celor mai mulţi dintre poeþii „indignatei” generaţii 2000 şi cea a lui Ciprian Măceşaru este, mutatis mutandi, cea dintre muzica hip-hop şi saxofonul lui John Coltrane. Pe de o parte,
avem un ritm care se repetă obsedant şi nişte priviri aţintite spre zonele de penumbră ale concretului cotidian, descris în cuvinte fruste, prea puþin poetice, de cealaltă parte, un sunet învăluitor, adesea improvizat menit să pună în evidenþă trăirile de acord fin şi îndoielile spiritului. Până la urmă totul este o chestiune de gust al cititorului, care poate opta între concretul unei seri virile printre băieţii de cartier şi misterul unui son catifelat, vag devitalizat, care răzbate în inima nopţii.
Nimic nu este mai străin imaginarului poetic al lui Ciprian Măceşaru decât mersul pe un teren solid, certitudinea, concretul, strigătul de revoltă, amestecul de sânge, spermă şi mirosuri pestilenþiale care au făcut carieră în poezia anilor de început ai noului mileniu. Poezia sa, aflată la graniþa vis şi realitate este una a crochiurilor de idei şi sentimente abia schiţate, a frânturilor de meditaţie în sens contrar, a cunoaşterii suspendate în constatarea lui Socrate, „ştiu că nu ştiu”, a intuitivului care ia faţa raþionalului şi a misterului
care nu ar trebui să se lase dezlegat. Este o poezie de noapte, murmurată, nu declamată, a unor stări de spirit mai mult decât a unor eforturi raţionale şi voluntare de a scrie Poemul.
[...]
Poet al îndoielilor şi al vulnerabilităţii, Ciprian Măceşaru este un altfel de om al timpului său. Un sceptic aflat în căutarea grăuntelui de înţelepciune menit să facă suportabilă viaţa în goana tot mai decerebrată care caracterizează secolul în care abia am intrat. Poet de cursă lungă, care şi-a găsit drumul său în poezia actuală, Ciprian Măceşaru este, cu siguranţă, unul dintre scriitorii tineri ale căror cărþi viitoare trebuie urmărite cu toată atenţia."

Citiţi întreaga cronică:


Postări populare de pe acest blog

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.


Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

Interviu cu RĂZVAN PETRESCU

Răzvan Petrescu (n. 1956) este prozator, eseist, dramaturg. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti în 1982. După ce profesează opt ani, renunță la medicină pentru a se dedica scrisului. A fost redactor la revistele Cuvîntul şi Amfiteatru, apoi la editurile Litera și Allfa. Din 2004 este redactor la Curtea Veche Publishing. A publicat volumele: Grădina de vară (proză scurtă), Editura Cartea Românească, 1989, premiul Fundaţiei „Liviu Rebreanu“; Eclipsa (proză scurtă), premiul oraşului Târgovişte pentru cea mai bună carte de proză a anului; Într-o după-amiază de vineri (proză scurtă), Editura Cartea Românească, 1997, premiul Cartea Anului la Salonul Naţional de Carte de la Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte a anului şi premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Farsa, Editura Unitext, 1994, premiul UNITER pentru cea mai bună piesă de teatru a anului; Primăvara la bufet, Editura Expansion, 1995, Marele Premiu la Concursul Naţional de Dramaturgie „…