Treceți la conținutul principal

Ionel Ciupureanu - „Mișcări de insectă”


Abia anul trecut am luat contact cu poezia lui Ionel Ciupureanu (n. 1957, Coșoveni, Dolj), după ce Claudiu Komartin mi-a pomenit de mai multe ori despre acest scriitor. Am găsit apoi, la chioșcul de la Muzeul Literaturii Române, volumul „Adormisem și mă gândeam”, publicat în 2005 la Editura Pontica.
O poezie stranie, cu rupturi neliniștitoare, cu o densitate și o putere a trăirilor care amintesc de filmele thriller. Minimalistă, nevrotică, poezia lui Ciupureanu pare să fie rezultatul unei șlefuiri obsesive a revoltelor interioare. Cred în varianta aceasta cu atât mai mult cu cât am aflat că în anii '90 Ciupureanu a scris versuri pentru formația de punk Terror Art.
Fără să încerc să spun că poezia lui Ciupureanu este tributară cuiva, căci nu este, trebuie să remarc, totuși, că e aici ceva din vizionarismul greu, mortuar al lui Bacovia (Nicolae Manolescu a spus același lucru), totul procesat într-o stilistică spectaculoasă, cam ca la Virgil Mazilescu.
La recent înființata Casă de Editură Blecher a apărut zilele trecute volumul „Mișcări de insectă”, pe a cărui copertă 4 Gabriel Daliș scrie pe bună dreptate: „Situat pe linia tragică a poeziei românești, Ionel Ciupureanu este un mare poet, deocamdată cunoscut mult mai puțin decât merită”.
Presimt că anul 2011 o să fie un an bun pentru poetul Ciupureanu, „Mișcări de insectă” promite o astfel de evoluție a lucrurilor. Nu știu câte dintre poemele cuprinse în acest volum sunt noi, cert este că unele sunt preluate din „Adormisem și mă gândeam”. Cum poetul a mai publicat alte patru cărți, e posibil să fie vorba de un ”The Best Of”. Oricum, mizez pe un impact sporit al acestui ultim volum al lui Ciupureanu, fiindcă sunt convins că oamenii de la Casa de Editură Max Blecher știu cum să îl promoveze. Cartea beneficiază deja de un prim avantaj: arată bine (concepția grafică a Anei Toma e foarte inspirată).

*** Lansarea volumului „Mișcări de insectă” de Ionel Ciupureanu va avea loc duminică, 20 februarie, la ora 14.30, în Rotonda Muzeului Literaturii Române. Autorul va susține o lectură din cartea recent apărută și va răspunde la întrebările publicului. Întâlnirea este organizată de Casa de Editură Max Blecher și Clubul de lectură Institutul Blecher. Moderator: Claudiu Komartin.

Postări populare de pe acest blog

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html
Bibliotecă de scriitor
Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.


Interviu cu Simona Popescu

„PENTRU MINE UN POET ESTE CINEVA CARE PROPUNE O ATITUDINE, UN PROIECT INTELECTUAL, O FORMĂ DE SENSIBILITATE ŞI CHIAR DE VIAŢĂ.”
-Stimată doamnă Simona Popescu, scriaţi în Volubiliscă „poezia trebuie scoasă din borcanele de formol ale istoriei literare”. Încurajează editurile, segmentele culturale ale mass-media, ori sistemul de învăţămînt împăcarea poeziei cu viaţa, cu fiinţa umană concretă? -Eu cred acum că maiimportant chiar decît să scoatem poezia din borcanele cu formol ale literaturii e să ne scoatem formolul din cap! Sau plumbul din cap! Uneori, cînd vine vorba de poezie şi dau de cîte un ”împătimit” plumbuit (sau emanînd efluvii de formol mintal), mi se face rău. În loc ca plumbul să se facă aur (ca la alchimişti), unii fac din aur plumb. Adică dau peste poezie de-adevăratelea şi nu înţeleg ce citesc (nu vorbesc de poezie obscură aici!) pentru că nu-i iubesc pe poeţi. În general, poeţii sînt nişte fiinţe pe cît de vulnerabile pe atît de curajoase şi au sisteme de apărare alterna…

Brauner - Autoportret cu ochiul scos

Premoniţie sau coincidenţă?

Influenţat rând pe rând de Cézanne, de expresionism şi de constructiviştii Maxy şi Iancu, Victor Brauner avea să ajungă în final la stilul suprarealist care l-a consacrat. În ciuda faptului că artistul se foloseşte de elemente din mitologiile egipteană şi aztecă, din Cabala, din numerologie, din ocultism..., picturile sale sunt în primul rând rezultatul unor sondări în inconştient, unor eliberări creatoare necontrolate, sunt pure viziuni. De aici şi ambiguitatea lucrărilor. Există la Brauner un ezoterism ludic, liber, o lume în care personajele-totem par a se fi trezit metamorfozate, precum sărmanul Gregor Samsa, în creaturi bizare. "Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adânci izvoare ale neliniştii mele...", scria Brauner într-unul dintre carnetele sale. O astfel de viziune de coşmar se pare că a avut artistul pictând “Autoportret cu ochiul scos” (1931). Peste câţiva ani, în 1938, el chiar îşi pierde un ochi. Încercând s…