Treceți la conținutul principal

Mihaela Buruiană: Despre nerăbdarea de a fi răbdător

"Cei doi autori pun în discuție răbdarea fizică și metafizică, trecându-și ștafeta de la unul la altul, abordând pe rând mai multe tipuri de răbdare: față de soț/soție, față de copii, față de sine, în viața profesională (în cazul de față, scrisul), în viața intimă etc. Mie volumul mi-a amintit un pic de În căutarea fericirii, de Bertrand Russel, prin urmărirea temei de-a lungul mai multor segmente ce compun viața noastră de zi cu zi, dar și prin tonul sfătos uneori, amuzant alteori, al unei cărți ce-și propune un subiect atât de vast.
Volumul de față cuprinde numeroase referințe literare (de la Biblie, Filocalie și Pateric la diverși filosofi), fără ca acestea să fie greoaie sau să împovăreze în vreun fel lectura. Printre subiectele abordate se numără: ideea răbdării ca act de curaj, ca îndurare, ideea ascultării, ca ucenicie, ideea răbdării în literatură, poporul român:
Suntem un popor al paradoxurilor, e adevărat. Avem groaznice căderi, ar și surprinzătoare momente de strălucire și poate că tocmai acestea din urmă alimentează ideea că suntem mult mai mult decât am arătat până acum. Desigur, e tot o formă de răbdare și să speri…
tinerii și internetul, o zi din viața personala a fiecărui coautor, iubirea, plăcerea, familia, copiii, tăcerea și ascultarea, iar publicul vizat declarat este cel format din tineri. "
02.12.2014

Postări populare de pe acest blog

Brauner - Autoportret cu ochiul scos

Premoniţie sau coincidenţă? Influenţat rând pe rând de Cézanne, de expresionism şi de constructiviştii Maxy şi Iancu, Victor Brauner avea să ajungă în final la stilul suprarealist care l-a consacrat. În ciuda faptului că artistul se foloseşte de elemente din mitologiile egipteană şi aztecă, din Cabala, din numerologie, din ocultism..., picturile sale sunt în primul rând rezultatul unor sondări în inconştient, unor eliberări creatoare necontrolate, sunt pure viziuni. De aici şi ambiguitatea lucrărilor. Există la Brauner un ezoterism ludic, liber, o lume în care personajele-totem par a se fi trezit metamorfozate, precum sărmanul Gregor Samsa, în creaturi bizare. "Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adânci izvoare ale neliniştii mele...", scria Brauner într-unul dintre carnetele sale. O astfel de viziune de coşmar se pare că a avut artistul pictând “Autoportret cu ochiul scos” (1931). Peste câţiva ani, în 1938, el chiar îşi pierde un ochi. Înce

Grădina desfătărilor

Libertinaj, misticism, grotesc, ezoterism, burlesc, folclor fl a mand, toate la un loc, iată cât de bizară şi de complexă este opera lui Bosch. Înţelegerea picturii maestrului flamand devine, în aceste condiţii, extrem de dificilă. Variile interpretări existente se bazează, din păcate, şi pe multe speculaţii. Despre lucrările lui Bosch putem spune că au un fond religios, escatologic de multe ori, la care se adaugă (şi aici totul deraiază din convenţional) extrem de complicate simboluri şi elemente fantastice. Paul Philippot, în Pictura flamandă şi renaşterea italiană , aminteşte, cu privire la conţinutul artei lui Bosch, despre un “regres al omului dincolo de conştiinţă”, căruia “îi corespunde [...] animaţia întregii naturi, în care animale, plante şi lucruri participă, prin metamorfoze alarmante, la o viziune demoniacă universală”. Tripticul Grădinii desfătărilor (1504) este, probabil, cea mai discutat ă dintre operele lui Bosch. Panoul din stânga prezintă Paradisul, cel din dreap

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html Bibliotecă de scriitor Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.