"Tot ce scrie Macesaru e recognoscibil, doar ca ambalajul e viu, naratiunile alerte, scenetele tonice. Deseori, cum aminteam, chiar cu resurse de irizare poetica. Usor de adaptat, simpatic si dramatic in tuse scurte si precise, textul emite pretentii, sanctioneaza taios si ferm, are umor si ironie.
Un roman despre sera umana de langa noi, despre venele unei tari aflata in moarte clinica. Strambeniul e Romania aflata la reanimare de mult timp, supravietuind prin aparatele ruginite ale primitivismului, gandit totdeauna ca solutie generala. Medicamentul e inghititul in sec, perspectivele intunecate sunt noi motive de aglomerare a carciumii, iar copiii, ei bine, ei nu conteaza."
Nr.544, 21-11-2016