Treceți la conținutul principal

Cele două literaturi ale Belgiei


În România se cunosc prea puţine lucruri despre literatura belgiană, fie ea flamandă ori valonă, şi e păcat. În momentul de faţă, cel mai cunoscut reprezentant al ei este, fără îndoială, Amelie Nothomb. Scriitoare de limbă franceză, Amelie Nothomb este publicată de către Editura Polirom, cartea ei cea mai importantă fiind Uimire şi cutremur. Apoi să nu-l uităm pe Georges Simenon, publicat la aceeaşi Editură Polirom, părintele celebrului inspector Maigret. La Editura Humanitas au apărut Michel Ghelderode şi Hubert Lampo, la Corint – Charles De Coster, iar la Cartea Românească – Georges Rodenbach. Cam atât ştiam până de curând. Am avut însă şansa ca la Târgul Gaudeamus de anul acesta să găsesc la standul Delegaţiei Wallonie-Bruxelles aproape tot ce s-a tradus la noi în ultimii ani din literatura belgiană de expresie franceză. Astfel, am constatat că meritul cel mai mare în popularizarea acestei literaturi îi revine Editurii Fides din Iaşi (o editură care publică multe cărţi valoroase, dar care este prea puţin cunoscută), printre autorii apăruţi aici numărându-se Camille Lemonnier, Maurice Maeterlinck, Carlo Masoni, Michel Lambert, Jean-Luc Outers, Maurice Careme, Henri Cornelus, Andre Sempoux, Jacques De Decker, Jean Jauniaux şi Bernard Tirtiaux. N-am găsit însă nimic, nici la Fides şi nici la o altă editură, de Emile Verhaeren.
În privinţa traducerilor din literatura flamandă a Belgiei, situaţia se prezintă mult mai prost. Dacă Hendrik Conscience, un autor care a pierdut foarte mult din strălucire, înţeleg de ce nu a mai fost tradus, nu la fel de înţelegător sunt în cazul unor scriitori precum Johan Daisne, Hugo Claus ori Louis Paul Boon, nume majore în proza secolului XX. Chiar şi lui Gerard Walschap ar trebui să i se mai acorde o şansă. A apărut, totuşi, la Editura Univers (în colecţia Cotidianul) romanul Slaap!, al tinerei autoare Annelies Verbeke. Tot e ceva.

Postări populare de pe acest blog

Primele două capitole din "Trecutul..." au apărut în limba italiană, în revista Orizzonti culturali, în traducerea lui Mauro Barindi

http://www.orizzonticulturali.it/it_interventi_Mauro-Barindi-e-Ciprian-Macesaru.html Una post-società ai margini della modernità: Ciprian Măceșaru e la Romania dei nostri giorni (febbraio 2017, anno VII)

„Resimt o plăcere nebună în a scormoni după scriitori excelenți, dar puțin cunoscuți”

http://www.bookaholic.ro/biblioteca-de-scriitor-ciprian-macesaru.html Bibliotecă de scriitor Un material de Ema COJOCARU pentru bookaholic.ro.

Un interviu de Florina Pîrjol (Weekend Adevărul)

Florin PÎRJOL: " Ciprian Măceşaru este un scriitor cunoscut, dar a dat lovitura acum câţiva ani cu un excepţional volum de convorbiri cu criticul literar Dan C. Mihăilescu. La zece ani după momentul debutului, Ciprian Măceşaru e deja un nume important pe scena literară autohtonă. Poet, prozator, jurnalist cultural, dar şi toboşar în câteva trupe cunoscute, Ciprian Măceşaru e un intelectual viu şi proaspăt, curios, mare iubitor de literatură, pe scurt, unul dintre acei oameni pe care nu-i poţi vedea altfel decât în mijlocul cărţilor. A fost de acord sa stea de vorbă cu noi despre proiectele sale trecute şi viitoare, despre colaborarea şi prietenia sa cu Dan C. Mihăilescu, dar şi despre cum arată o zi obişnuită din viaţa lui sau despre ce se întâmplă, astăzi, pe scena literară de pe la noi."   Ciprian MĂCEȘARU: " Tindem prea mult să redăm şi reuşim prea puţin să fim cu adevărat creatori, de unde un aer ba monoton, ba de bun meşteşug, deci nu mai mult, care străbate în...