Treceți la conținutul principal

Cele mai frumoase poeme din 2011


Se umfla pipota-n mine de mandrie, caci am aparut in antologia "Cele mai frumoase poeme din 2011" (Editura Tracus Arte, 2012), antologie realizata de Claudiu Komartin si Radu Vancu. Coperta este, evident, opera Anei Toma, copertele sale fiind deja "marca inregistrata" (vedeti si copertele cartilor aparute la Casa de Editura Max Blecher), stilul extrem de original al Anei Toma fiind de-acum imediat recognoscibil. Volumul beneficiaza de un Cuvant inainte al lui Radu Vancu si, in incheiere, de un Tablou vivant semnat de Claudiu Komartin. Antologia, impartita in doua sectiuni, "Volumele anului 2011" si "Debutantii", cuprinde 57 de poeti, dintre care 14 fac parte din a doua sectiune (2011 a fost, dp meu dv, un an in care au debutat cativa poeti foarte buni, de care nu cred ca vom mai putea "scapa"). Prin urmare, dupa antologia de anul trecut, in care aveam "Cele mai frumoase poeme din 2010" (Ed. Tracus Arte), iata ca excelentul proiect al lui Komartin & Vancu are continuitate. Le multumesc celor doi, atat pentru faptul ca m-au inclus (si de data asta :) ) in antologie, cat si pentru ca muncesc pentru a realiza, intr-un mod profesionist, o atat de importanta antologie. Nu-i putin lucru ca doi dintre poetii de varf ai tinerei generatii sa faca acest sacrificiu (trebuie sa mentionez faptul ca Radu Vancu, desi a scos in 2010 doua carti - "Sebastian în vis", Tracus Arte, 2010; "Amintiri pentru tatăl meu", Vinea, 2010 - care au fost laudate de critica, el nu s-a inclus in antologia de anul trecut, desi ar fi meritat cu prisosinta sa fie acolo), cand ar putea foarte bine sa-si vada doar de scrisul lor. Datorita celor doi avem in sfarsit aceasta atat de necesara antologie anuala de poezie romaneasca. Precum celebrele antologii Granta, antologia "Cele mai frumoase poeme" ar trebui sa insemne pentru spatiul nostru, la fiecare aparitie, un eveniment major. Sa vedem ce-o sa fie. Editia din 2011 nu a beneficiat de reactiile critice pe care le merita. Sa speram ca noua editie va avea o soarta mai buna.
Ciprian Măceşaru
Etichete:

Postări populare de pe acest blog

Brauner - Autoportret cu ochiul scos

Premoniţie sau coincidenţă? Influenţat rând pe rând de Cézanne, de expresionism şi de constructiviştii Maxy şi Iancu, Victor Brauner avea să ajungă în final la stilul suprarealist care l-a consacrat. În ciuda faptului că artistul se foloseşte de elemente din mitologiile egipteană şi aztecă, din Cabala, din numerologie, din ocultism..., picturile sale sunt în primul rând rezultatul unor sondări în inconştient, unor eliberări creatoare necontrolate, sunt pure viziuni. De aici şi ambiguitatea lucrărilor. Există la Brauner un ezoterism ludic, liber, o lume în care personajele-totem par a se fi trezit metamorfozate, precum sărmanul Gregor Samsa, în creaturi bizare. "Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele mai adânci izvoare ale neliniştii mele...", scria Brauner într-unul dintre carnetele sale. O astfel de viziune de coşmar se pare că a avut artistul pictând “Autoportret cu ochiul scos” (1931). Peste câţiva ani, în 1938, el chiar îşi pierde un ochi. Înce...
Citiți mai multe

Grădina desfătărilor

Libertinaj, misticism, grotesc, ezoterism, burlesc, folclor fl a mand, toate la un loc, iată cât de bizară şi de complexă este opera lui Bosch. Înţelegerea picturii maestrului flamand devine, în aceste condiţii, extrem de dificilă. Variile interpretări existente se bazează, din păcate, şi pe multe speculaţii. Despre lucrările lui Bosch putem spune că au un fond religios, escatologic de multe ori, la care se adaugă (şi aici totul deraiază din convenţional) extrem de complicate simboluri şi elemente fantastice. Paul Philippot, în Pictura flamandă şi renaşterea italiană , aminteşte, cu privire la conţinutul artei lui Bosch, despre un “regres al omului dincolo de conştiinţă”, căruia “îi corespunde [...] animaţia întregii naturi, în care animale, plante şi lucruri participă, prin metamorfoze alarmante, la o viziune demoniacă universală”. Tripticul Grădinii desfătărilor (1504) este, probabil, cea mai discutat ă dintre operele lui Bosch. Panoul din stânga prezintă Paradisul, cel din dreap...
Citiți mai multe

Dan C. Mihăilescu, la ProTV, despre „Străzi interioare” (și nu numai)

Dan C. Mihăilescu, „omul care aduce cartea”, a vorbit „azi” (20 decembrie), la ProTV, despre „Străzile” mele. „Ciprian Măceşaru a scos un volum de interviuri, pregăteşte altul de interviuri neconvenţionale, s-a copt în admiraţia faţă de Mircea Cărtărescu, are în plan un roman foarte bun la editura Cartea Românească, în timpul liber este baterist, de genul rock, indie etc., şi a scos un jurnal cultural de o trepidaţie, de-o jubilaţie intelectuală fără egal în lumea noastră de acum, „Focul din tâmplă”, cu revelaţii muzicale, picturale, sculpturale... Îi place George Enescu, umblă în poezia mare a lumii, în proză... Bun, deci este un om care trepidează cultural, care trăieşte faptul artistic, iar lumea în care se mişcă este, în general, foarte vie, colorată, proaspătă. Ei bine, poezia lui este tot ce poate fi mai contrariant. Este un neo-expresionism, este un decoct de negru, o poezie încercănată, plină de fisuri, de ruperi, de versuri casante, plină de gânduri negre, poduri rupte....
Citiți mai multe